Retrospectiva FRKK 2009

Ma pregatesc de mai multe zile pentru a scrie o retrospectiva a anului 2009. A fost mai mult ca o placere aminata, pe care astazi incerc sa o onorez. E prima data cind incerc un astfel de demers, dar, ca sa il citez pe sensei Radu Singeorzan, imediat dupa Cupa Mondiala din Sankt Petersburg: nu cred ca vom mai avea vreodata un an atit de plin de succese ca 2009. Eu sper sa avem ani si mai buni, dar pina atunci, trebuie sa admitem ca pentru Federatia Romana de Karate Kyokushin, 2009 a fost un an de exceptie din aproape toate punctele de vedere, si o sa incerc sa punctez citeva dintre momentele cele mai importante.

Stagiul kumite la Oradea
2009 a inceput cu stagiul de kumite de la Oradea. Faptul ca pentru prima data in stagiul de iarna conducerea FRKK a decis sa nu mai invite un instructor strain mi-a creat emotii, mai ales prin perspectiva faptului ca urma sa conduc o parte dintre antrenamente. Am fost aproape sigur ca numarul celor care vor participa va fi mai mic si ca entuziasmul va fi pe masura, redus. M-am inselat in ambele privinte, spre bucuria mea, iar antrenorii cluburilor din toata tara au avut un aport important la aceasta. Am avut unul dintre cele mai reusite stagii, cu foarte multi participanti, atit dintre membrii mai vechi ai federatiei, cit si dintre cei noi. Dorinta de antrenament si de nou a celor prezenti la primul eveniment din calendarul de anul trecut a fost un imbold pentru a incerca prezentarea unor metode diferite de antrenament, care sa inspire si sa sustina interesul de a continua pe calea Kyokushin.

Hungarian Open
A venit apoi Open-ul Ungariei, o competitie de anvergura si nivel international. Nu o sa detaliez foarte mult, stim cu totii rezultatele, dar deja de la inceput sperantele pentru un an bun isi aratau semnele: Raluca Manucu a urcat pe locul 3 la kata senioare, dupa o absenta competitionala indelungata, Cristian Boldut a reusit locul 2 la kata si locul 3 la kumite -70 kg (o semifinala extraordinara in fata rusului Karasciuc), Viviana Chirila a urcat pe locul secund dupa o finala absolut egala in fata lituaniencei Margarita Cyuplite, iar Marius Ilas a cistigat categoric locul 1 al categoriei mijlocii, invingindu-l intr-o finala spectaculoasa pe adversarul traditional, Sandor Bak din Ungaria.

Campionatul european Kiev
Campionatul european din Kiev, Ucraina a inceput cu multe asteptari, nu toate implinite dar, importante in aceeasi masura. Am pornit inspre Ucraina cu un lot numeros si puternic. Din pacate organizarea competitiei nu s-a ridicat la nivelul unui campionat european. Prima zi a competitiei, rezervata juniorilor nu ne-a adus bucurii prea multe, nu am avut evolutii suficient de satisfacatoare, insa medalia de bronz obtinuta de Anca Daraban de la CS Felix a salvat ziua. Ziua secunda a fost insa diferita. Chiar daca am reusit doar doua medalii, prin Viviana Chirila, locul 3 la categoria grea senioare si Marius Ilas, locul 1 la categoria -80 kg seniori, evolutia tuturor sportivilor a fost de exceptie. Rezultatul lui Marius aducea o dubla bucurie, deoarece insemna calificarea la Cupa mondiala din Sankt Petersburg alaturi de Viviana Chirila, calificata anul anterior in urma cistigarii titlului european la categoria grea. Am vazut apoi la europene lupte exceptionale ale Laurei Moldovan si ale lui George Florin Paul, care chiar daca au pierdut in primul tur au arata o evolutie de exceptie. Clasari pe locul 5 au reusit, dupa meciuri splendide, incheiate cu wazari, Sergiu Druhora la -70 kg, Elena Constantin la -65 kg si Eduard Wallmen la -90 kg. La final, premiul pentru cel mai bun tameshiwari i-a revenit lui Marius Ilas, pentru a puncta parca o participare reusita la europene.

Cupa Mondiala din Sankt Petersburg
Cupa mondiala din 2009 din Rusia a fost cu siguranta evenimentul anului, atit pentru organizatia mondiala cat si pentru FRKK. Pentru aceasta competitie, de fapt campionatul mondial de stil pe categorii, am avut calificati doi sportivi romani, pe Viviana Chirila, calificata in 2008 prin obtinerea titlului de campioana europeana a categoriei grele si pe Marius Ilas, urcat pe tabloul calificarilor in urma cistigarii campionatului European la categoria -80 kg in 2009.
Pregatirea pentru acest campionat a fost una dintre cele mai dificile, pline de neprevazut, pline de sacrificii, dar cu atit mai frumoase perioade. Presiunea care apasa pe umerii celor doi sportivi a fost imensa. La Cupa Mondiala participa doar cei mai buni sportivi ai lumii, campioni continentali. La aceasta se adauga si faptul ca tragerile la sorti au fost puse la dispozitia noastra imediat dupa terminarea campionatului European si, ambii sportivi urmau sa intilneasca in turul secund japonezi. Marius urma de altfel sa lupte chiar cu Kazuhito Yamada, campionul la open al All Japan Tournament in 2009. Ambii sportivi au avut pe parcursul pregatirii caderi nervoase de mai mare sau mai mica intensitate, dar au reusit cu sprijinul colegilor si al vointei proprii sa treaca peste toate.
Cel mai teribil accident s-a petrecut insa cu doar doua saptamini inainte de campionat. In cadrul antrenamentului de simbata dimineata, la sparring, Marius a suferit o luxatie deshisa, cu penetrarea articulatiei prin piele, la degetul mijlociu al mainii stingi. Ca sa intelegeti cit de serioasa a fost accidentarea, medicul de urgenta ne-a spus ca nu tine minte sa fi vazut vreodata luxatii deschise, doar fracturi deschise. Desi am reusit reducerea luxatiei instantaneu, traumatismul a fost extrem de serios, fiind necesare doua interventii chirurgicale si mai multe toaletari extrem de dureroase. Marius a indurat insa totul cu stoicism si nici macar un minut nu s-a gindit sa renunte la deplasare, lucru care in opinia mea, ar fi fost foarte de inteles tinind cont de gravitatea accidentarii. Daca pina in acel moment cei din jurul nostru, cunoscatori sau mai putin cunoscatori nu ii dadea foarte multe sanse lui Marius, acum sperantele multora s-au naruit definitiv. Putini cunosc insa spiritul de fier al lui Marius. Pentru ca nu isi mai putea folosi mina, Marius a inceput sa puna accent in ultimele doua saptamini pe o tactica menita sa ii puna in valoare preponderent tehnicile de picior, aspect care in final s-a dovedit decisiv din punct de vedere strategic.
In Rusia totul a fost impresionant, de la strazi, cladiri, muzee, la imensa sala in care s-a desfasurat competitia. Faptul ca se transmitea live pe Internet crestea tensiunea. De altfel nu cred sa fi participat vreodata la un campionat in care tensiunea sa fi fost atit de mare la fiecare meci. Cea care a deschis seria victoriilor a fost Viviana, in prima intilnire cu o sportiva din Brazilia. Pregatirea intense si calitatile native ale Vivianei si-au spus cuvintul si a reusit sa cistige detasat la decizie. A urmat apoi Marius cu un karateka din Costa Rica cu care a reusit sa cistige in prima repriza cu wazari prin mawashi chudan. Viviana a intilnit apoi o sportiva japoneza. Desi nu era prima data cind un sportiv al FRKK invingea un sportiv din Tara Soarelui Rasare, Anca fiind cea care a deschis seria acestor victorii in urma cu 6 ani, lupta impotriva unui sportive japonez nu avea cum sa nu fie teribila. Si asa a si fost. Viviana a avut nevoie de trei reprize pentru a se impune, dar a facut-o intr-un mod categoric, fara nici un fel de complexe sau rezerve.
A urmat apoi intilnirea care pentru mine a fost un cosmar, infruntarea campionului Japoniei, Yamada. Nu va pot descrie tensiunea dinaintea luptei. I-am spus lui Marius doar ca daca va reusi sa invinga, in Japonia va fi tragedie nationala. Am uitat sa precizez ca inainte de fiecare meci Marius era injectat de catre medicul competitiei in degetul accidentat cu anestezic pentru a putea stringe pumnul si a lupta. Tactica lui Marius de a nu sta in semidistanta unde japonezul era letal a functionat perfect. Nu mai vreau sa intru in detalii, toti cei care au asistat la meci s-au l-au vazut ulterior au fost uimiti. Atit de categorica a fost dominatia tactica si tehnica a lui Marius incit infringerea lui Yamada a aratat umilitor pentru japonezi. Si asta in conditiile in care Marius se recupera dupa o dizlocare de deget oribila. Pentru mine ca antrenor, competitia se putea incheia in momentul acela si nu ar mai fi contat nimic. Un oradean din cartierul Nufarul reusise sa il invinga pe campionul Japoniei la Karate Kyokushin. Ce poti sa vrei mai mult? Cei doi au demonstrate insa ca pot mult mai mult decit atit. Meci dupa meci, Vivi si Marius au urcat incet dar sigur spre podiumul mondialelor si in final s-au clasat pe locurile secunde obtinind titlurile de vicecampioni mondiali. A fost o victorie fara precedent pentru FRKK, pentru sportivii nostri, si pentru mine, care mi-o voi aminti intotdeauna cu o satisfactie imensa. La finala, dupa decernarea premiilor, cind Nesterenko, cistigatorul categoriei mijlocii a fost premiat ca cel mai tehnic luptator al competitiei, fostul campion mondial Norichica Tsukamoto s-a intors catre Marius si i-a spus ca el ar fi trebuit sa cistige acel premiu. Ce poti sa vrei mai mult, decit aceasta afirmatie venind de la unul dintre cei mai tehnici si sofisticati luptatori de Kyokushin ai planetei? Bravo Viviana, bravo Marius, inca o data! A fost unul dintre putinele momente in care ne-am simtit mindrii ca romani.

Pregatiri la Lesul Ursului
Intimplator sau nu, tot anul trecut, dupa Cupa Mondiala, am realizat la cabana Lesul Ursului doua dintre cele mai interesante pregatiri ale lotului national. Am vrut sa punctez aceste moment din dorinta de a transmite credinta mea personala ca stilul Kyokushin e in primul rind bucurie de a trai, bucurie de a respira impreuna, de a fi in armonie cu natura si cu noi insine. Aceste pregatiri, care nu au avut un scop competitional imediat au fost exact acest lucru. Ne-au arata cit de bine putem sa ne simtim impreuna pe calea Kyokushin, pe calea bucuriei, a transpiratiei, a lacrimilor si extazului.

Stagiul national de la Stina de Vale
Exact aceleasi sentimente le-au trait si cei care au participat in vara la Stagiul National de la Stina de Vale condus de shihan Koen Scharrenberg din Olanda, presedintele European Kyokushin Organisation. Emulatia, starea de spirit care a dominat tot acest stagiu a fost una de exceptie. Bucuria de a te antrena sub supravegherea atenta a lui shihan Koen a fost imensa, plutea in aer. Nu a fost nici cel mai tehnic stagiu la care am participat, nici cel mai dur, dar a fost cu siguranta unul dintre cele mai satisfacatoare din punct de vedere emotional si spiritual.
Examenul de la finalul stagiului a fost incredibil. Toti cei examinati pentru centura neagra au dovedit o pregatire extraordinara, iar evolutia lor atit in cadrul examenului tehnic, dar mai ales in cadrul examenului de kumite a parut inspirata de tot suflul magic care a dominat desfasurarea intregului stagiu. A fost cu siguranta si cel mai dur test de lupta la care am participat vreodata. Felicitari inca o data tuturor celor care au dat examen, in special celor examinati pentru dan, in special tie, sensei Cristian Boldut. Evolutia ta a fost o inspiratie pentru toti cei aflati acolo! Osu shihan Koen Scharrenberg pentru tot cadrul creat in care acesti sportivi minunati au putut evolua in deplinatetea calitatilor lor!

Romanian Open
Spre deosebire de Romanian Open din 2008, cind Romania nu reusea decit obtinerea unui singur titlu la categoria -65 kg prin Robert Cosma, anul acesta sportivii romani au reusit obtinerea a nu mai putin de cinci titluri de campioni si opt de vicecampioni, o crestere absolut impresionanta. Nivelul competitiei a fost foarte ridicat, meciurile foarte spectaculoase si organizarea ireprosabila din toate punctele de vedere. Toate delegatiileprezente au remarcat acest lucru si s-au inclinat in ceea ce priveste evolutia sportivilor romani

Cupa international a Croatiei
Acelasi lucru s-a intimplat si in Croatia, la cea de-a 14 editie a Memorialului Branko Bosznijako. Dupa cum mi-a spus si Valeri Dimitrov la finalul competitiei, “acesta nu a fost memorialul Branko Bosznijako al Croatiei, ci al Romaniei”. Desi din lot au lipsit atit Viviana, cit si Marius, toti cei 9 sportivii romani participanti, Anda Pop, Anca Monica Dan, Laura Simandan, Elena Constantin, Laura Moldovan, Cristian Boldut, Sergiu Druhora, Anca Lucian si Margarint Dorin au reusit sa urce pe podium si sa le aduca tuturor aminte ca in Romania se practica un Kyokushin de cea mai buna calitate. A fost o incintare si o onoare pentru mine ca am putut sa ii asist pe toti acesti sportivi care au reprezentat FRKK cu cea mai mare demnitate, sa vad un Sergiu Druhora extrem de inspirat, un Boldut mai puternic si mai sigur pe el ca niciodata , si un monstru in actiune, pe Dorin Margarint, care si-a spulberat toti adversarii.

Campionatul European U22
In plan international, competitia care a incheiat anul trecut a fost Campionatul European U 22, destinat sportivilor cu virste intre 18-22 ani, din Lituania. Am participat la acest campionat cu 8 sportivi. Rezultatele au fost de asemenea incurajatoarte, mai ales ca ceimai multi dintre ei sunt foarte tineri pentru acesta categorie. George Florin Paul a reusit sa cistige titlul supreme la categoria grea dupa un parcurs impecabil, iar Robert Cosma , Sorin Buciuman si Anita Vizental s-au clasat pe locurile 5.

Concluzie
Va felicit in primul rind ca ati avut rabdare sa parcurgeti acest text pina la final. Mie mi-a facut o placere deosebita sa il redactez. Vreau la final sa ma inclin si sa ii felicit pe arbitrii nostri internationali, sensei Radu Singeorzan, sensei Grigore Petrut, sensei Sorin Stoia si sempai Vlad Pop pentru prestatiile lor impecabile ce ne-au onorat la competitiile international la care au participat anul trecut. Vreau sa o felicit pe Anca pentru ca ne-a oferit un cadru foarte pozitiv pentru ca toate aceste evenimente sa poata avea loc. Vreau sa ii felicit in general pe toti arbitrii care au asigurat buna desfasurare a competitiilor interne, pe antrenorii care fac sacrificii pentru a putea conduce un dojo si a pregati sportivi pentru concursuri, dar mai important, pentru a intelege viata cit mai bine. Osu!